Kit 1/48 Tamiya Focke-Wulf FW 190 A8/A8R2, conversie pentru S8 de la Heritage Aviation Models.
In ideea de a incadra avionul intr-o diorama cu animale, am inceput constructia unei conversii din Fw 190 A8 in S8 cu ajutorul kitului de rasina de la Heritage. De la Heritage am primit fuselaj complet, o plansa cu cocpit spate(instructor), plansa de bord spate si scaun spate. Mai sunt date doua cupole vacuumformate de fapt partea din spate, pentru parbriz se foloseste cel dat de kitul Tamiya. Instructiunile despre aceasta varianta sunt sumare, producatorii neavind de unde sa gaseasca mai multe deoarece exista foarte putine informatii despre varianta, iar poze cu interiorul doar una facuta intr-un avion expus in muzeu.
Kitul Tamiya este un asa zis puzzle-kit, adica se potriveste exceptional, nu trebuie facute multe corecturi si folosit mult putty. Insa atunci cind faci aceasta conversie se schimba situatia.
Dar inainte citeva cuvinte despre variantele “S” ale Focke-Wulfului 190. In urma reorganizarii unitatilor de bombardament in picaj si a nevoii trecerii pilotilor de Junkers 87 Stuka pe FW 190 F(varianta de bombardament), Luftwaffe a ordonat fabricarea unei variante de FW 190F de scoala/anternament , cu doua locuri. In primavara lui 1944, o aeronava de A8 a fost modificata la acest standard si a primit indicativul suplimentar U1. Al doilea cocpit era plasat imediat dupa primul si era folosit pentru instalatia MW50, acest aparat nefiind instalat in avioanele scoala. Partea din spate a canopiei a fost modificata. Avea trei parti, si se deschidea in lateral(asemanator cu cea de la Bf 109 G12), in interior, terminindu-se cu o structura de duraluminiu in partea din spate a fuselajului. Trei avioane au fost modificate ca si master pentru productia de serie. La acestea trebuie adaugate si alte citeva aparate care au fost retrase de pe front si modificate in atelierele de reparatii. Din acest motiv este dificil de precizat numarul de A5 sau A8 care au fost modificate in avioane scoala. Ceea ce se stie este ca numarul lor a fost relativ redus. S8 se distinge de S5 prin pastrarea panourilor mitralierelor in relief, desi era dezarmat. Unele dintre ele aveau o extensie in laterale a geamurilor instructorului, pentru a-i imbunatati vizibilitatea.
(informatii preluate din FW 190, In Action, Aircraft Number 170, Squadron/Signal publications)
Dupa cercetare am inceput sa finisez fuselajul din rasina. Avea citeva parti denivelate unde am pus Disolved Putty Gunze, iar apoi am finisat cu Surfacer 1000 tot Gunze. Planele au fost lipite nu inainte de a scoate tevile de la tunurile din aripi, care se vad prin baile trenului de aterizare. Intre timp am inceput montarea cocpitului dubla comanda. Pentru postul fata am folosit cocpitul dat de kit impreuna cu setul PE zoom colorat Eduard. Pentru cel din spate, am folosit piesa de rasina data de conversia Heritage. Am adaugat o mansa de Fw190 A8 din rasina de la Quickboost si pedalele palonierului din kitul Tamiya. Plansa de bord a postului spate a fost vopsita cu RLM 02 asa cum am vazut in pozele acelui S8 din muzeul Hendon. Ambele posturi au fost suflate cu Future si apoi facut un mic wash. Acum urmeaza sa dau cu lac satin, sa fac un drybrushing si apoi sa montez centurile. De abia dupa ce termin toate aceste operatiuni, le voi monta in fuselaj.
Pe parcursul cercetarii am primit poze foarte folositoare si sfaturi importante de la Paul Ludwig Burton, ii multumesc pe aceasta cale. Thanks Paul !
Dupa montarea celor 2 compartimente ale cocpitului in fuselajul de rasina am montat inelul motorului. Fiindca reperul de interior nu exista, fiind prevazut doar la fuselajul original, am lipit motorul de o bucata de stiren rotunda pe care am lipit-o in interiorul piesei. Am decis sa lipesc acum partea cu motorul pentru ca sa am distanta clara pina la partea de rasina, inainte de a lipsi fuselajul. Daca o faceam dupa , puteam observa ca distanta e prea mare intre cele doua piese.
Dupa montarea inelului am lipit evacuarile motorului, care erau deja vopsite cu un amestec de bronze si gunmetal, de piesa de rasina si apoi fuselajul de rasina pe plane. Imbinarea s-a facut dupa citeva corecturi si modificari usoare ale locasului unde intra fuselajul. Dupa lipire am pus benzi de mascare si am incarcat cu Disolved Putty sa astup micile imperfectiuni dintre cele 2 piese. La fel si in spatele fuselajului la imbinare. Urmeaza sa lipesc capota si sa slefuiesc toate imbinarile care au fost incarcate cu putty. Dar partea cea mai dificila cred ca a trecut si urmeaza o parte mai relaxanta.
Asta pina trebuie sa pun cupola vacuumformata care promite ceva "fire albe" ;-)
Dupa montarea capotei si a cozii am mai finisat la imbinari prin incarcare cu Disolved Putty si dupa slefuire la ud cu abraziv fin am aplicat un strat de Mr Surfacer 1000 pentru finisari. Dupa uscare a urmat din nou slefuirea si apoi pregatirea de suflare cu primer prin spalarea cu alcool izo.Apoi a urmat un strat de Tamiya primer alb la spray .
Intre timp am mascat parbrizul cupolei din kitul Tamiya si dupa mascarea partilor interioare am suflat un strat de RLM 66 pentru interior. Dupa lipirea prabrizului am inceput preumbrirea prin suflarea cu Gunship Gray MM pe intrados, unde vine vopsit cu RLM 76, si cu negru Humbrol pentru extrados unde vine suflata o schema traditionala de RLM 74/RLM 75.
In cursul acestor operatiuni am vopsit si spalat trenul de aterizare si capacele sale. Rotile din kit fiind subdimensionate(valabil la toate kiturile Tamiya de Fw 190) au fost inlocuite cu un set de roti de la CMK.
Am suflat burta cu RLM 76 Model Master, avind grija sa nu acopar preshadingul asi m trecut la mascarea intradosului si pregatirea de vopsire a extradosului. Am ales sa fac demarcatia intre RLM 76 si RLM 74 de pe laterale cu ajutorul tehnicii aplicarii unui carton distantat de fuselaj prin niste bobite de patafix. Tehnica asigura o distanta optima intre carton si fulelaj, astfel incit, dupa suflare, linia de demarcatie sa fie doar usor gazata. Tehnica mai este posibila si cu ajutorul cirnatilor de patafix, insa eu aveam nevoie de o linie foarte dreapta, lucru extrem de dificil de obtinut cu ajutorului numai al patafixului. Dupa suflarea cu RLM 75 am suflat fuselajul si coada si cu RLM 74.
Am suflat burta cu RLM 76 Model Master, avind grija sa nu acopar preshadingul asi m trecut la mascarea intradosului si pregatirea de vopsire a extradosului. Am ales sa fac demarcatia intre RLM 76 si RLM 74 de pe laterale cu ajutorul tehnicii aplicarii unui carton distantat de fuselaj prin niste bobite de patafix. Tehnica asigura o distanta optima intre carton si fulelaj, astfel incit, dupa suflare, linia de demarcatie sa fie doar usor gazata. Tehnica mai este posibila si cu ajutorul cirnatilor de patafix, insa eu aveam nevoie de o linie foarte dreapta, lucru extrem de dificil de obtinut cu ajutorului numai al patafixului. Dupa suflarea cu RLM 75 am suflat fuselajul si coada si cu RLM 74. 
Uscare completa si am dat un strat de Future pentru fixare iar apoi am suflat centrul panourilor cu RLM 74 si RLM 75 in care am adaugat, cind erau in cupa aerografului o picatura de alb MM pentru o usoara decolorare. Intentia mea este sa-l fac mai spalacit, in acea perioada a razboiului nu se mai facea revopsirea atit de rapid. Iata rezultatul, va precizez ca urmeaza un strat de Future amestecat cu Tamiya Buff pentru o usoara decolorare si uniformizare a schemei de camuflaj.
Dupa un nou strat de Future am facut un wash compus din tus negru+tus maro+ apa distilata+ putin alcool izo propilic. L-am aplicat cu pensula iar dupa uscare am sters surplusul de pe marginile gravurii cu un Q-tip. Dupa aceasta operatiune am aplicat decalurile. Ele s-au pus foarte bine pe macheta ajutate de Mr Mark Softer si Mr. Mark Setter. Am aplicat toate decalurile cu insemnele, cele de pe laterale fiind fara numar de inmatriculare, asa cum este avionul in poza. Stencils-urile au fost puse ca in schema kitului, exceptind citeva care au fost specifice pentru seria "S" adica capacele de rezervor. Dupa uscarea decalurilor a urmat un nou strat de Future si un nou mic wash, dar de data asta doar pe portiunile acoperite de decaluri. Intre timp am vopsit si jambele trenului se aterizare, capacele si elicea, impreuna cu coafa si palele radiatorului de la motorul stea. La jambe am postat si conductele sistemului hidraulic din sirma subtire. Toate au fost vopsite cu RLM02 Vallejo(un pic prea saturat dupa parerea mea) si "spalate "cu acelasi amestec. Rotile, asa cum ziceam mai sus de la CMK, sunt vopsite cu Tire Black Gunze iar jantele cu negru Gunze. Dupa uscare au primit pigment maro si o suflare locala cu Pigment fixer MIG. Nu am vrut sa le fac prea prafuite si murdare, avionul in poza, fiind pe o pista si nu pe in aerodrom cu pamint. Urmeaza lipirea trenului de aterizare si mult temuta operatiune cu cupola vacuumformata........ Ufff ;-)
Dupa lipirea benzii si pe interior, pentru protectie am dat cu un strat de RLM 66 MM. Dupa uscare, peste, am aplicat un strat de RLM 74 si dupa uscarea acestuia un strat de Future. 
Am extras mastile si maskolul si am facut citeva mici corecturi cu o scobitoare. Cupola arata rezonabil, pacat ca e dificil de facut deschisa avind in vedere ca la indoire se albeste foarte usor. De aceea am decis sa o las inchisa.In poza se pot observa si cele 2 minere exterioare, care se foloseau pentru deschiderea celor doua sectiuni ale cupolei, care se deschidea prin ridicarea laterala si nu prin culisare in spate, cum era la varianta monoloc. Intre timp am pus centurile la postul instructorului si micul panou de bord al sau, lasat intr-un RLM 02, asa cum era si in S8-ul din muzeu.
Am aplicat si elicea si acum urmeaza operatiunea de lipire a cupolei. Am s-o lipesc cu Gator Glue pentru ca sa evit murdarirea geamului cu adeziv, sau opacizarea sa cu aburii de Superglue. 
Am lipit cupola vacuumformata destul de anevoios cu ajutorul Gator Glue. Am centrat-o si tinut-o in pozitie pina la uscarea adezivului cu ajutorul a doua Berna Clamp. Dupa uscare am scos clemele si am adaugat Gator pentru finisarea lipiturilor. A urmat lipirea antenei circulare de pe burta, tubul Pitot precum si antena lunga de pe burta, din PE din setul Eduard. 
Cablul de antena dintre deriva si spatele cupolei e realizat din fir elastic, lipit cu Superglue, iar izolatorii sunt simulati din picaturi mici de gel Superglue. Cablul a a fost vopsit cu negru si izolatorii cu un gri. Urmele discrete de fum la esapamente au fost facute cu aerograful cu Tamiya Smoke. 
Multumesc pentru atentie ! Bill
